Paștile blajinilor
- Date: lun, apr. 20, 2015
- Timp: 2:59 pm
În lumea creştină sînt ţinute mai multe zile în memoria răposaţilor. Însă un loc aparte printre acestea îl ocupă Paştele Blajinilor. Paştele Blajinilor este la origine o sărbătoare populară veche. În tradiția creştină aceasta are dată mobilă şi depinde de ziua Învierii Domnului. Sărbătoarea este ținută în prima duminică după Paște sau luni, ziua a opta după Paşte – ziua cînd imaginar are loc întîlnirea celor vii cu cei răposaţi.
Sărbătoarea în cauză se numeşte Paştele sau Lunea Morţilor, Prohodul (sau Prohoadele), Paştele Blajinilor.Una din etapele premergătoare acestei sărbători este curăţenia generală în cimitire, îngrijirea mormintelor etc. După felul cum creştinii îngrijesc de morminte, poţi judeca despre respectarea credinţei legate de cultul strămoşilor noştri. Este semnificativă prima zi de joi de după Paşti – numită „Joia Mare”, „Joia Morţilor” cînd anume în această zi vin sătenii să facă curăţenie în cimitire, aducînd cu ei copturi, ouă roşii, plăcinte, oferindu-le pomană de sufletul răposaţilor.
O atenţie deosebită se acordă pregătirii pomenilor,în care intră un colac, o lumînare, chibrite, ou roşu, copturi şi neapărat un şervet sau diverse piese de îmbrăcăminte. Pomenile se aşează pe masă de cu seară, se aprind lumînările pentru puţin timp, semn că „cei răposaţi să ştie că la ei vor veni”. În dimineaţa zilei de Blajini în cimitire lumea vine la mormintele părinţilor, rudelor cu pomeni, vin. Preotul „prohodeşte” mormintele şi sfinţeşte pomenile, acestea din urmă se dau de pomană de sufletul celor morţi împărţindu-le de obicei copiilor, rudelor, prietenilor, oamenilor săraci.